AROMÂNI in ”SOCIETATEA ACADEMICÂ JUNIMEA” din CERNÂUȚI – BUCOVINA

LEON ABAGERI, GRIGORI CAVALER DE PANTAZI, EUGEN CAVALER DE ZOTTA, TEOFILU GHEORGHIU, VALERIAN HALIPU, CHRISTEA GEAGEA, NICOLAI PAPAHAGI, SPIRU NASTA

”Societatea Academică Junimea a fost o societate a studenților români din Cernăuți, capitala Ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria, urmașă a societății Arboroasa. Ea a funcționat între anii 1878 și 1938, existând atât în perioada în care orașul a aparținut statului austro-ungar, cât și în perioada în care orașul a aparținut României.”

LEON ABAGERI – Preot

Provine dintr-o familie de aromani venita in Bucovina la sfarsitul secolului XVIII din Ioannina, negustori vestiti in zona Cernauti – Campulung Moldovenesc.

GRIGORI CAVALER DE PANTAZI – Jurist

Provine dintr-o familie de aromani, originara din tinutul Acarnania venita in Moldova la inceputul secolului al XVII. A condus timp de 18 ani, editia in limba romana a Monitorului Oficial Austriac din Viena. A scris operete, contribuind la montarea de spectacole nationale la Cernauti.

Dupa 1918 a fost prefect, consilier in Administratia Bucovinei, inspector general in cadrul Ministerului Cultelor si Artelor, subdirector in Ministerul de Interne, viceconsul al Legatiei Romaniei la Viena.

EUGEN CAVALER DE ZOTTA – Jurist

Provine dintr-o familie venita din Albania pe la inceputul secolului XVIII, stabilita in Bucovina. S-a nascut in familia lui Isidor Cavaler de Zotta, presdinte al Tribunalului din Suceava.

TEOFILU GHEORGHIU – Profesor

Provine dintr-o familie de aromani venita in anul 1750 din Ioannina stabilita in Bucovina care se ocupa cu comertul.

VALERIAN HALIPU – Notar

Provine dintr-o familie de aromani venita in Bucovina din Grecia la inceputul secolului XVIII. O ramura a familie coboara in Basarabia.

CHRISTEA GEAGEA – Profesor

S-a nascut la Avdhela. A emigrat la inceputul secolului XX in Romania, iar in 1901 ajunge la Cernauti.

A scris multe lucrari despre aromani.A terminat facultatea la Cernauti si apoi a plecat la specializare la Universitatea din Leipzig unde a sustinut teza de doctorat sub indrumarea lui Gustav Weigand. A fost profesor la ”Scoala Comerciala Romaneasca din Salonic”.

NICOLAI PAPAHAGI – Jurist

S-a nascut la Avdhela.A terminat liceul la Silistra si s-a inscris la Facultatea de Drept din Cernauti. Si-a continuat studiile la Bucuresti.

SPIRU NASTA – Negustor

Originar din Varna, stabilit cu afaceri la Cernauti. A sustinut financiar caminul Societatii.

Sursa

AROMÂNI in SOCIETATEA ”ARBOROASA” din CERNÂUȚI – BUCOVINA

”Arboroasa a fost o societate a studenților români din Cernăuți, capitala Ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria. Ea a funcționat între anii 1875 – 1877 și a atras mai multe zeci de participanți în activitățile sale, care au fost de natură atât culturală, cât și patriotică. O figură centrală în cadrul grupului a fost compozitorul Ciprian Porumbescu.”

Arboroasa a fost desființată de către autoritățile imperiale, iar conducerea arestată după ce unii membri au trimis două telegrame cu caracter politic Vechiului Regat. Cu toate acestea, un an mai târziu, organizația a fost în mare parte reconstituită sub numele de Societatea Academică Junimea.

Conducătorii Arboroasei (Porumbescu este în centru)

ZAHARIA(E) VORONCA – PREOT, VICEPRESEDINTE AL SOCIETATII

” Cel mai mic copil al familiei negustorului aromân Theodor Voronca (căsătorit cu o româncă din Horecea) şi fost vechii pe moşia familiei Hurmuzachi din Cernauca,

Zaharie Voronca ( 1 852-1920) este nepotul călugărului Oroanca din Macedonia (posibil Moscopole), devenit stareţ al mănăstirii din comuna Horecea (Cernăuţi), la scurtă vreme după anexarea Bucovinei.

Zaharie Voronca s-a implicat în viaţa culturală a românilor bucovineni încă din perioada adolescenţei. Elev de liceu fiind, a participat la serbarea de Ia Putna din 1 871, făcând parte din lotul de seminarişti şi elevi români care au sprijinit Comitetul de organizare a serbării.

Ca student al Facultăţii de Teologie la Universitatea din Cernăuţi, înfiinţată în 1875, el se numără printre membrii fondatori ai primei societăţi studenţeşti a românilor, Societatea academică “Arboroasa”. În cei doi ani ( 1875-1 877)
de existenţă a societăţii, între cei 51 de membri activi se numărau şi doi aromâni.

În 1877, în calitate de vicepreşedinte al Societăţii “Arboroasa”, Zaharie Voronca este implicat în procesul “Arboroasa”, alături de C. Porumbescu, Constantin Morariu, Orest Popescu şi Eugen Siretean. În urma procesului, studenţii amintiţi au fost declaraţi nevinovaţi, dar autorităţile austriece au interzis activitatea societăţii.

Zaharie Voronca a fost eliminat pentru un an din facultate şi s-a stabilit la Iaşi.

Prietenii şi colegii I-au rechemat insistent.

Într-o scrisoare din 1 6/28 februarie 1 879, Constantin Morariu îi scria: “Întoarce-te deci, frate, pe aripile iubirei patriei tale, connaţionalilor tăi, misiunii tale măreţe ce te aşteaptă, întoarce-te la Cernăuţi, fineşte-ţi calea pe care-ai asudat doi ani, îmbrăţoşează cu foc misiunea pentru care suntem chemaţi; astea sunt strigătele multor bucovineni, ascultă-le ca să nu fii condamnat de prezent şi viitor”.

Zaharie Voronca a revenit la Cernăuţi, s-a reînscris la Facultatea de Teologie, pe care a absolvit-o în 1 880, iar până în 1 888 a fost preot la Siret.

După această dată a fost ” catehet stabil la şcoala poporală gr.
or. din Cernăuţi”. Preotul aromân Zaharie Voronca a continuat ‘
să susţină iniţiativele şi acţiunile studenţilor români din Bucovina.

A devenit membru sprijinitor al Societăţii academice ”
Junimea” şi membru de onoare al Societăţii academice “Dacia”
.
După 33 de ani de la participarea la serbarea de la Putna din 1871, iniţiată de M. Eminescu şi Ioan Slavici, îl reîntâlnim pe preotul Zaharie Voronca din nou la Putna, la mormântul lui Ştefan cel Mare, cu prilejul comemorării a 400 de ani de la moartea domnitorului, la 3/16 iulie 1904.

De data aceasta, iniţiativa organizării unei serbări a aparţinut studenţilor bucovineni care urmau studiile la Budapesta.

Şi acest eveniment a avut o amploare naţională, în urma lansării unui Apel către studenţii români din toate centrele universitare europene, dar care a avut ecou în rândul tuturor românilor.

La comemorarea morţii voievodului au fost prezenţi şi aromâni, mai mult, şedinţa publică, organizată de Academia Română pentru omagierea personalităţii domnitorului, a fost deschisă de preşedintele instituţiei, aromânul I. Kalinderu.

Slujba privegherii la mormântul domnitorului a fost încheiată prin predica exarhului aromân Zaharie Voronca. ”

ELENA NICULITA-VORONCA – SCRIITOARE

”Fiica lui Gheorghe Niculita si a Ruxandrei (n. Schipor). Tatal, de origine aromana, a carui familie a venit la Suceava pe la 1777, a functionat ca administrator de mosii, inspector financiar, subprefect de Siret si, respectiv, primar de Hirlau, unde este si amfitrionul unui cerc literar, frecventat si de catre Elena Voronca Niculita

Pe linie materna, este tot de origine aromana, mama sa apartinind unei vechi familii, Pantazi, stabilita in Moldova pe vremea lui Vasile Lupu. Studii primare la Botosani (1869-l873), iar cele secundare la Institutul liceal de domnisoare „Humpel” din Iasi, condus de Emilia Maiorescu-Humpel, iar apoi, dupa imbolnavirea tatalui, la pensionul particular al doamnei Zilinschi din Botosani (1873-l878).

Sursa