Opinia savantului Dimitrije Tirol și a sârbilor din Voivodina că în 1828 nu existau sârbi în Dalmația (și Boka Kotor) este o altă dovadă perfectă în sprijinul adevărului că naționalitatea sârbă din aceste părți a fost inventată în secolul al XIX-lea.
În ultima zi a lunii mai 1793, la Ciacova s-a născut Dimitrije Tirol, scriitor, traducător, editor, lingvist, jurnalist de origine aromână. A fost director al școlilor sârbești din Timișoara și inspector al Imprimeriei de Stat din Belgrad. Din 1842, ajunge membru permanent al Societății de Literatură Sârbă si precursorul Academiei Regale Sârbe. A fost editor și redactor de almanahuri și calendare: „Banatski almanah”, „Novi zabavni calendar”, „Uranija”. A colaborat cu Dimitri Davidović în „Srbski novine”, „Zabavnik”. A redactat „Ziarul Salii de lectură din Belgrad”. A mai publicat „Gramatica germană: pentru tinerii sârbi.
Numele de familie al tatălui său era Georgijević și era poreclit Tirol, fiul său Dimitrije și-a luat numele de familie de la acea poreclă. Dimitrije Tirol a murit în 1857.
Almanahul Banatului a fost o publicație apărută în limba sârbă la Timișoara în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea.
În almanahul Banatului pentru anul 1828, la paginile 77 și 78, este descrisă provincia austriacă Dalmația, popoarele care trăiesc în Dalmația sunt enumerate astfel:
– Sloveni (Morlaci i Crnogorci) 270.099
– italiană 37.000
– Sari la 8.500
– 3.000 ţigani
– germani 500
– Evrea 401
Era în anii când Marea idee sârbă tocmai intrase în scenă și încă nu exista un acord complet între sârbii înșiși cu privire la această idee. Imediat după începerea Primei Răscoale Sârbe, Ivan Jugović (pe numele real Jovan Savić) din Sombor a prezentat primul plan pentru Serbia Mare. După aceea, Vuk Karadžić a scris pamfletul „Sârbii toți și pretutindeni” în 1836, astfel încât celebrul mare program sârbesc Načertania a fost întocmit în 1844 de Ilija Garašanin. Și așa mai departe, au existat mai multe (noi) programe sârbești pentru sârbizrea unor părți din Balcani.
Cu toate acestea, în 1828, nu fusese încă ajuns la un acord între toți sârbii cu privire la zona Serbiei Mari, sârbii din Dalmația, Muntenegru și regiunile din jurul Muntenegrului nu fuseseră încă inventați.
Nu există nicio mențiune despre sârbi în documentele de arhivă legate de Boka Kotorska înainte de secolul al XIX-lea. Nici înainte de al doilea sfert al secolului al XIX-lea. Aktulno, ziarul de stiri, a publicat mai multe articole care demonstrează că sârbii, ca popor, au fost inventați în Boka Kotorska în al doilea sfert al secolului al XIX-lea.
Celebrul italianist Srđan Musić a dovedit în urmă cu 34 de ani că niciun sârb nu a eliberat localitatea Herceg Novi de turci în 1687.
Goran Komar și mulți alți cercetători sârbi au dovedit ca naționalitatea sârbă a fost inventată în Herceg Novi și Herțegovina în secolul al XIX-lea.
Mai sunt mii de astfel de dovezi
Vuk Karadžić în cartea sa „Dicționar sârb interpretat în cuvinte germane și latine” (Viena, 1852, p. 68), arată sincer că oamenii din Dalmația se numesc vlahi, scrie:
„În Dalmația, cetățenii, orășenii și insularii numesc fiecare țăran de pe uscat, vlah, în care au mare încredere, iar ceea ce se numește vlah în limba noastră acolo se numește Morlak (Morlacco) în italiană și în germană. Cuvântul acest vlah nu există nici o slujbă, căci vlahii înșiși au un cuvânt pentru ei înșiși, n. p. când cineva justifică că nu a primit sau găzduit un domn cum ar trebui: „Scuză-mă, domnule, suntem vlahi; așa trăiesc oamenii în casele vlahilor”.
Diverse 